O particica din mine

Abia astept s-adorm din nou,
sa ma gasesc cu tine
Sa te alint ca pe-un copil, cu ale mele rime
Dulceata buzelor sa-ating, sa musc incet din ele
Sa simt si dulce, si parfum, putin din toate cele
Cu dragostea-mi sa ma infrunt
Al tau pe veci jesunt

RG

O particica din mine

in vis de noapte,plin de soapte
de ma vei gasi nu sunt doar frunza,sau o muza...
si de te vei trezi ma poti privi!
dar nu atinge decat cu rimele sau scrisuri dulci,
ce nu m-ar frange la fel ca visele....
si dac-aici nu iti pot spune mai mult ca vorbele,
fie ca-n vis sa mi se simta si mangaierile
saruturi moi si soapte calde
atunci sa te-nsoteasca
in suflet ma pastreaza toata-
Diana ta cea draga...

DG

Cum s-o omoram

E simplu.........
Daca ma intrebati pe mine, barbatii care iubesc femeile o fac in primul rand pentru lucrurile simple, banale si abia apoi, pentru formele sale frumoase.
Un barbat iubeste o femeie pentru felul in care se bosumfla copilareste atunci cand dezamageste pe cineva drag, pentru felul in care isi amesteca zaharul din cafea, pentru ca ii place mirosul de levantica, pentru felul in care se scuza atunci cand intarzie la intalnire, pentru spiritul ei curios si pus pe sotii si pentru felul in care isi poarta parfumul misterios.
Abia dupa toate detaliile astea, o iubeste pentru forme, pielea fina si placuta la atingere, parul lung sau gleznele puse in valoare de un pantof cu toc.
Cel putin, asa cred eu ca se iubeste o femeie. Cred ca aspectul vine sa completeze, sufletul si trairile persoanei iubita. Asta cred ca este dragostea adevarata.
As fi ipocrit sa nu recunosc ca primul lucru care ne atrage la cineva este aspectul fizic. Dar aveti in vedere ca nu vorbesc despre atractie, ci despre iubire. Dupa ce cunosti persoana de care te simti atras si stabilesti o legatura reala, inveti…sau mai bine zis..incepi sa iubesti acel om pentru cele mai mici lucruri, doar pentru ca nimeni nu le mai face la fel de frumos. Asta reprezinta situatia in sine dar………
………daca vorbim (la propriu) de iubire, numai incearca! vei regreta amarnic; toata lumea o cauta, insa toti se tem de ea. Spune-i ca o iubesti si cel mai probabil n-o vei mai vedea sau auzi niciodata. E un concept, cum ca e un sentiment sacru, mult prea intens, ca sa il scoatem prin gura sub forma unui sunet sau sa-l scriem pe hartie ca un cuvant. Poate chiar te iubesc, de unde stii tu ce e in mintea mea? Si uite-asa, nu te crede nimeni.
Si-atunci? ce facem?.... Incepem sa ne intelegem din priviri, din literele care lipsesc intr-un mesaj pe care l-am trimis, din floarea pe care o scap, aparent, neglijent in bratele ei…… Iar dupa o vreme ajungem sa nu ne mai intrebam ce-o fi in mintea noastra,…. doar ne intalnim amandoi sa discutam despre nimicuri dar…., noi stim.
Cred ca ar trebui sa fiu sincer acum si sa spun ca in desele discutii purtate cu mine, m-am gandit de foarte multe ori la iubire si femeie.Si daca incercam sa ne gandim ca iubirea ar fi un lastar iar femeia e solul fertil, o sa avem neplacuta surpriza ca acel lastar sa nu infloreasca niciodata.De ce? pentru ca nu poti lasa lastarul iubirii cu fructe de emotii si frunze de trairi, sa creasca, in orice zi, oriunde si cu oricine.Si atunci.........
………o reprimam.

RG

metafora

azi noapte-am omorat IUBIREA!
caci prea-ncepuse sa-nfloreasca
mi-era de-acum si rau si bine
iar EA voia mai mult sa creasca!
am vrut sa scap de ea o viata,
iar soarta imi juca doar feste
acum,e pentru mine moarta,
ucisa-n vers ,cu sange rece....
dar unde-mi e singuratatea
ce-atat de mult o pretuiam?
si unde-mi este libertatea?
acum s-au dus cu EA in rai....
si vreau ca sa ma regasesc,
aceeasi eu cu ganduri clare
doar eu si-o fatza zambitoare-
sa-nvat din nou ca sa traiesc.....
s-a dus?...cu un oftat de jale
imi caut inima sa vad
de e ranita ,ori doar pare?
e-aici. iar EA s-a dus de tot!....

D.G.

Cand incetam sa mai fim copii

2008; 08 septembrie ; eram in vizita la mama care locuieste singura la vre-o doua sute si ceva de kilometri . Era ziua ei..Asa ca a trebuit sa ma duc..Dar intr-una din putinele zile care le-am stat acolo, am cunoscut o vecina din bloc.

Am stat intr-o seara cu ea pe scari in fata bloculi si am tot discutat, ba de una, ba de alta si din vorba in vorba am realizat ca fatuca era foarte isteata.Era si frumusica si mi-a facut placere sa vorbesc cu ea.Asa m-am “antrenat” cu ea la vorba , ca nu ma mai recunosteam.

Trezise barbatul din mine, gata……nu mai eram un copil.Dar stiti cum e, cand te pui la discutii cu cineva cu care mai ai si ce vorbi…..ce sa mai…. l-ai prins pe dumnezeu de picior, problema e ca nu-ti mai dai seama cand trece timpul si numa ca o aud pe nevasta-mea de la geam pe un ton ironic –ce faci ma ?... te-ai ratacit?

Eeehe, am adormit cu gandul la ea, cu gandul ca ma facuse sa ies din camasa copilariei si sa trec in pijamaua barbatiei.Gata.Nu mai sunt copil.A doua zi mi-am luat bagajul si iubita mea sotie si am plecat.Pe drum aveam remuscari, ma gandeam ca saraca sotia mea poate suferise din cauza serii trecute, ca asa-s femeile …mai geloase.

2009; 02. februarie. Luni , ora 16:58; ma uit pe telefon si vad o poza care imi aminteste de un lucru important, da… ce bine…. trebuie sad au un telefon, dar putin mai tarziu, cand voi ajunge acasa, ca acum nu prea mai am curent si sigur o sa ma tina mult de vorba.Ajung acasa.Hmmm…e cam tarziu, o sa sun maine.

2009 ; 5 februarie; Joi; trebuie neaparat sa sun.

2009; 1 Martie; nu am mai dat si eu un telefon.Ar fi momentul!.

2009; 8 Martie; si eu inca nu am sunat!?! Pffuu… ce magar sunt. Trebuie sa trimit o felicitare inainte de a suna…

2009 Septembrie(spre sfarsit); cum? A trecut ziua ei ? Nu tu felicitare, nu tu telefon…..nu ma mai recunosc!

2009 Octombrie; Vai… ce-am uitat!?! Saptamana viitoare dupa ce o sa iau banii o sa ma sui in masina si am sa ma duc direct la ea.

2009; Noiembrie; Da…. Nici nu se mai pune problema de sunat, trebuie sa ajung neaparat sa vorbesc face-to-face.Dar daca tot am stat atata o sa mai intarzii putin si o sa ma duc de craciun, o sa-i fac si o mare surpriza.Ma simt mandru de mine, cand ma gandesc cat o sa se mai bucure !

2009; Decembrie, 24; Afara ninge, nametii de zapada au facut adapost pentru bucuria copiilor.Ma uit pe geam cum nourii cern zapada cu o sita… cred… foarte folosita, pentru ca fulgii sunt asa mari si desi ca abia zaresc casa din fata blocului.Ma gandesc la calatoria pe care trebuia sa o fac.Unde sa mai pleci acum pe asa o vreme. Ma consolez la gandul ca nu o sa se supere prea tare pe mine, ca de……n-au intrat zilele in sac.Dar cu siguranta pe 31 decembrie in noaptea dintre ani am sa dau un telefon si o sa ii urez un sincer “La multi ani”.

2009; 31 decembrie ora 23:44; Scot flacari pe nas de ciuda.Tampenia asta de retea doar atunci cand ai nevoie de ea nu merge. Pe toti sfinti si mucenicii din lume ca de maine ma las de ei, o sa ma mut.O sa trec pe Promobile.Am auzit eu ca astia au niste sateliti, de ai semnal in noaptea de revelion la orice ora. Numai mie m- se putea intampla o tampenie dintr-asta. Dup ace ca am amanat atata cu telefonul ala acuma sa nu am semnal.Vad eu……sunt baiat mare de-acum si trebuie sa ma descurc eu cumva.

2010; 1 Martie. ; Ziua femei. Stau si ma gandesc cat de nesimtit pot sa fiu , cata lipsa de respect. Nu sa-r micsora si ea un pic, distanta asta dintre noi !?! Daca eram ceva mai aproape de ea azi sigur ma duceam cu un buchet de flori la ea.Avea sa se uite mai urat la inceput, dupa care stiu eu ca ii trecea.Sunt sigur ca m-ar fi inteles ca doar acuma nu mai suntem copii, suntem oameni in toata firea, am sarit pragul de 30 de ani, pai nu?

2010; 8 septembrie ; Caldura torida, uitata din vara. Imi iau inima in dinti telefonul in mana si formez numarul.!In secunda urmatoare suna telefonul, al meu.Ma uit la numar, era al ei. Fata m-i se lumina de fericire.

– Alooo? da!.....Cum ? am strigat eu in telefon,

- Putin mai tare ca am problem cu semnalul .Ma uit la telefon.In sfasit ii se umplu de culoare toate liniutele la semnal.

– Vorbeste acum ca te aud! La capatul celalat al firului o voce tremuranda si plina de emotii incepu sa-mi vorbeasca.

Am scos batista sa-mi sterg transpiratia, care imi inundase fruntea.

-Cine-i la telefon?......-Vecina?.....

Ochii m-i sau incetosat, lacrimile au inceput sa curga siroaie ducanduse toate spre barba parca vrand sa se inoade acolo dar asa de multe ce erau una dupa alta , aproape ca nu se atingeau , dar sa se mai inoade.In gat, aveam un totusi un nod mare, care nu ma lasa sa respir, inima batea de-ai fi zis ca vrea sa sara din piept, sa o ia razna nici ea nu stia unde.Picioarele imi tremurau ca spicele in bataia vantului.Telefonul imi aluneca din mana…….eram asa…….moale……eram…..….imi dadeam seama, ca abia acum eu nu mai sunt copil......murise mama.

Prietenei de departe

AI VAZUT VREODATA MAREA PE FURTUNA?AI VAZUT VREODATA ZBATEREA EI FURIOASA DE MAL?....I-AI SIMTIT FORTA PE PICIOARELE GOALE?STIU CA DA....INCHIDE-TI OCHII,PRIETENA DRAGA,SI DESCHIDE LARG PORTILE AMINTIRILOR DIN SUFLET : ESTI AICI....PE PLAJA....MIROASE A SARAT,SI IARBA,SI A EA....LASA VANTUL SA ITI ALINE SUFLETUL..... LASA ZGOMOTUL VALURILOR SA-TI LINISTEASCA ZBUCIUMUL GANDURILOR....LASA MAREA SA ITI ALUNGE TRISTETEA... AZI AM FOST PE PLAJA PENTRU TINE...SA II SIMT MIROSUL...SA O AUD MUGIND IN VANT...SA SIMT VANTUL PE FATA CA O SOAPTA DE LA TINE..............SA MA ROG PENTRU TINE! VEI FI MEREU IN RUGACIUNILE MELE ,PRIETENA DRAGA...ORICAT DE GREU ITI VA FI,ORICAT DE TRISTA VEI FI,SA STII CA NU ESTI SINGURA! MA GANDESC LA TINE SI ITI SUNT APROAPE ...IN GAND SI RUGACIUNI...

DG

Adancul marii

01.februarie.2009, ora 02:33 Trupul meu este asezat intr-un pat mare si imbietor.Privirea mea trece prin geamul putin aburit ,pierduta, si se opreste acolo unde totul se termina, la linia orizontului, o linie lunga si neagra.Inspaimantatoare,asa de urata incat te-ar trece fiorii de groaza sa fi langa ea.Dar pe mine nu ma poate misca nimic pentru ca mintea mea e departe.

E intr-un loc unde nu am mai ajuns de multa vreme, asa de demult incat am pierdut masura timpului ce ne desparte. Pe malul mari! E rece si pustiu. Doar valurile ce se sparg cu inversunare de tarm si isi canta durerea te mai fac sa tresari din cand in cand.Le ascult, e un cantec trist dar imi place.

Le-am simtit lipsa prea multa vreme ca sa nu le ador chiar si asa cum sunt ele acum, involburate si reci…….ma ating, ce placut! Se preling pe pielea mea calda, sunt picaturile fine de apa care ma iubesc.Le simt cum se rasfata pe pieptul meu dezgolit, sunt o mie de mii. Mmm, o picatura mai mare imi atige obrazul, e asa de aproape de mine incat ii simt si parfumul ,si parca… chiar si respiratia, si eu, care credeam tot timpul ca miroase a sare.

Dar nu, e un parfum ce imi incanta mirosul. Imi creaza o stare de bine.O simt, o simt cum aluneca usor spre buzele mele.Ma face sa tremur .Se opreste o secunda pe ele, destul cat sa ii simt gustul. Nu stiu cum as putea sa descriu gustul acesta divin… si dulce… si amar… si poate si putin…ca un nectar, e un amestec de…. polen de floare de colt cu petale de ghiocei si cu frunze de margaritar……oricum… ceva sublim.

Ma face sa tremur As vrea sa deschid gura sa o sorb dar nu pot.Ciudat! Are efect de suc din coaja verde de sweeti, m-a amortit si nu ma pot misca. Ma las in voia ei, fie ce-o fi.O caldura placuta ma invaluie, o simt cum imi intra prin fiecare por al pielii.Dar, de-odata, ma fulgera o idée.Ma cutremur putin si… frica, ma cuprinde.Oare mai sunt pe pamant? Incerc sa-mi revin.

Vuietul valurilor a incetat sa mai fie asa de zgomotos. N-am observant pana acum, curios!… e bine. Se-aude ceva ca un sunet cantat la pian.Simt chiar si degetele pianistului care mangaie clapele in acorduri atat de frumoase si line. O ploaie de stelute sclipitoare imi incata privirea cu dansul lor nebunesc.E feeric aici.Ce stele ! sunt albe! Oare de ce?Incerc sa ma uit mai atent, imi revine privirea, din loc in loc cate un nor gratios se ridica valsand sub lumina voalata a lunii. In fata mea, stelutele albe, parca vrand ca sa-mi spuna ceva, danseaza de zor, intr-un ritm nebunesc si se uita la mine prin geamul putin aburit.

Pianul mai canta , eu tot nu ma misc, dar simt aceasi caldura care ma invaluie,cu bratele ei moi si pline de dragoste.

O voce suava imi sopteste cu drag –hai, e tarziu! Am strans-o in brate, i-am spus “noapte buna” ! Si-am adormit.