De ce? Asa incepe fiecare intrebare din lungul sir de intrebari care ma bantuie in ultimele ore,o perioada destul de confuza,intensa in ceea ce priveste trairile mele,mai profunde ca niciodata.Pana nu demult eram doar o “umbra”,un suflet fara dorinte,vise,sperante,convins ca nu voi avea parte de nimic frumos in viatza mea,convins ca nu voi mai avea dreptul niciodata la fericire. Dar ai aparut TU,precum o raza de lumina,strapungand bezna in care era cufundat sufletul meu.Si m-am trezit brusc din “coma” profunda in care ma aflam.Precum un nou nascut,am inceput sa respir,sa privesc,sa visez,si mai preus de toate sa am dorinte, sa sper.Iar atunci cand inimile noastre s-au intalnit,fiecare particica a trupul meu a tresarit,trezindu-se la viata,cu o dorinta de a trai mai mare ca niciodata.Pana nu demult cautam rostul vietii mele,cautam motivul care imi lipsea sa imi doresc sa traiesc. Aparitia ta in viata mea in da un sens,imi doresc sa fiu mai bun. Dar in acelesi timp simt cum ma curpinde teama ca toate acestea vor ramane doar simple dorinte irealizabile,ca nimic din toate astea nu se va materializa. As vrea ca sufletele noastre sa se intalneasca acolo…sus…in eter …si sa formeze un tot,sa poata forma o pereche pentru totdeauna.Imi e de ajuns sa te privesc,si am senzatia ca pot zbura,ca nimic nu e imposibil. Da…sunt indragostit…de tot ceea ce te defineste..de tot ceea ce iti apartine,de zambetul tau,de privirea ta gingasa,de ochii tai minunati…de buzele tale dulci….de parul tau negru….de tine.Traiesc sentimente pe care nu le pot exprima in cuvinte. Tot ceea ce imi doream era sa… sper.Sa sper ca inr-o zi,indiferent cat de departe este acum aceea zi,sa poti simti la fel,sa imi impartasesti sentimentele,ca dorintele noastre vor devenii aceleasi,si ca vom visa impreuna. Voiam sa pot spune te iubesc, sa nu dezamagesc,sa fii primul lucru pe care sa il descopar dimineata,atunci cand ma trezesc sa indraznesc sa te doresc pe tine ,pentru totdeauna, sa iti pot oferii o floare doar pentru ca e…miercuri, sa adorm cu tine in gand. Si cu toate astea ultimele ore mi se pare ca nimic nu-mi merge bine, ca as vrea mai mult, ca nu voi avea niciodata ce vreau acum. In clipa asta as da totul pentru o noapte. O noapte in care visele sa nu se mai sfarseasca, o noapte din care sa nu ma mai trezesc, o noapte in care sa nu ma gandesc ca va veni si o dimineata in care visul se va sfarsi si eu voi ramane ca Cenusareasa fara print, fara caleasca, fara vis...O noapte fara cuvinte, doar cu priviri, doar cu suflete si fara cuvinte.De aceea nu le vreau, am nevoie doar de tacere, de liniste. O liniste in care singurele care vorbesc sunt sufletele. Ele nu pot minti, nu pot insela, sunt pure. M-as lasa cuprins in brate de sufletul tau, de sufletul care nu stie sa minta si m-as pierde intr-o lume ireala, doar pentru o noapte, doar pentru o clipa, doar pentru a simti ce n-am simtit nicicand.Mi-ar fi teama ca visul s-ar pierde in ceata noptii ce se sfarseste. Vreau doar o noapte fara sfarsit..o noapte si nici o zi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu